vineri, 29 martie 2019

Amenajarea camerei lui Matei (2ani) - primul draft

Ne-am mutat anul trecut intr-un apartament care avea mare, mare nevoie de renovare si, din nefericire, nu am reusit sa il renovam complet si pentru ca asta presupune un efort financiar foarte mare, dar si pentru ca aveam pur si simplu nevoie de o pauza de liniste si ordine in viata.

Asa ca, cele doua bai, holul si camera lui Matei (o fosta bucatarie) sunt in asteptare in prezent. Camera lui Matei a devenit, intre timp, depozit de lucruri extra sezon. Din cand in cand, mai deschid usa si incerc sa ma gandesc cum as amenaja-o in asa fel incat Matei sa isi doreasca sa se joace acolo (i.e. sa aiba si fetele un pic de liniste si ordine in lucruri) si, de ce nu, chiar sa doarma acolo, ca doar de asta va avea camera lui, nu?

Asa ca, atunci cand am primit un email de la cei de la www.favi.ro cu propunerea de a descoperi produsele lor, am acceptat cu incantare!

Acest site aduna producatori si distribuitori de mobila si accesorii pentru locuinta, din tara si strainatate, si seamana foarte mult cu Amazon. Fac des cumparaturi pe Amazon asa ca nu am vreo retinere in ceea ce priveste cumparaturile online. Am invatat ca trebuie sa nu te grabesti, ca trebuie sa citesti cu atentie recenziile, caracteristile produsului si detaliile legate de livrare si, in general, daca am respectat pasii de mai sus, nu am avut suprize neplacute. Veti gasi toate stilurile posibile si unele produse au si optiunea de transport gratuit, deci merita sa aruncati un ochi acolo!

Asa ca, avandu-i langa mine pe Matei si pe Ema, am deschis mai intai la pagina de paturi pentru copii (camera lui, patul lui, oare cer prea mult?).

A fost distractiv sa ma uit cu ei pentru ca mi-am dat seama cat de diferiti suntem!
Ce as alege eu? Evident, un minunat pat montessori, in forma de casuta, eventual cu niste luminite atarnate de acoperis,pat in care probabil ca as ajunge sa ma inghesui eu, pana la urma.
Matei era insa langa mine si cand a vazut asa ceva nu l-am mai putut opri! Da, exact, daca ar fi dupa el, intr-un pat in forma de masina de pompieri sau masina de politie s-ar culca! Eu nu mi-am inchipuit ca exista asa ceva sau ca, daca intr-adevar exista, lumea ar cumpara asa ceva, dar judecand dupa reactia baiatului meu, as zice ca le merge bine afacerea celor care vand astfel de paturi!



La sectiunea de biblioteci pentru copii, mi-a placut mult biblioteca aceasta in forma de casuta care e realizata de un producator roman.
La capitolul corpuri de iluminat as alege varianta aceasta cu elicopter, daca tot nu ii iau pat in forma de masina de pompieri, macar sa il fac fericit cu un elicopter!
Sectiunea de covoare pentru camera copiilor este foarte, foarte bogata, gasiti acolo diverse stiluri si nuante, imposibil sa nu fie ceva care sa se potriveasca. Eu oscilez intre ceva mai monoton in nuante de gri (pentru ca, din experienta de pana acum, camera prinde oricum culoare datorita jucariilor si cartilor si nu vreau sa incarc cromatic foarte mult elementele de baza din camera copiilor) si un covoras cu design candid. Dar, am vazut covoare cu numere sau covoare cu ciclul de viata al fluturelui, cat de frumos ar fi sa le ai intr-o sala de clasa pentru a delimita centrele de lucru?


Raman clar datoare sa revin asupra acestui subiect cand chiar vom renova si amenaja camera lui Matei, dar pana atunci a fost distractiv sa ne jucam putin cu ideile !



marți, 26 martie 2019

Sarmulite pufoase sau pipe cleaners: cum ne jucam cu ele

Sarmulitele acestea pufoase sunt foarte versatile si tare iubite de copii. De curand  am ramas fara ele si am facut o comanda mai mare, iar cand s-au vazut cu atat de multe deodata, fetele au fost super incantate! 

Sunt materiale care stimuleaza creativitatea, de aceea eu le las la indemana lor pur si simplu si doar din cand in cand le mai arat ceva nou. Ori un tutorial pe telefon, ori o idee intr-o carte. 

Dar ele pot fi folosite si ca unelte de invatare practica. 

De exemplu, puteti sa exersati impletitul folosind 3 sarmulite pufoase prinse de un carton. 

Se pot face bratari sau coliere insirand margelute colorate (un excelent exercitiu de motricitate fina, rabdare si atentie). 

Noi am exersat cusutul pe carton fara ac, in doua feluri. 

Elisa a creat singura un tablou de felul acesta, iar Ema o vaza cu flori. 

Voi cum le folositi? 


sâmbătă, 23 martie 2019

Despre "presiunea de a face activitati" cu copiii



Atunci cand am inceput sa scriu pe blog, intentia mea a fost ca acesta sa devina locul in care sa ma regasesc pe mine, cea de dinainte de a avea proprii copii. Fata aceea de 23 de ani care si-a dat demisia de la un job din Resurse Umane si a ratat cu brio terminarea unui Master in Psihologie Organizationala pentru ca, dupa o vara in care a ratacit prin Canionul Crimeii si a respirat un pic de aer tare acasa, la parinti, a avut marea revelatie ca lucrul care o implineste cel mai tare este sa stea fata in fata cu un copil si sa ii vada sclipirea din ochi care apare atunci reuseste sa invete ceva nou.

Asa am inceput sa lucrez cu Ioana, o fetita de 8 ani cu sindrom Down, apoi cu Ovidiu si Andrei, baieti cu autism. Vibratia aceea, dintre mine si copil, imi dadea aripi. Plecam acasa de la copiii acestia si pe tramvai gandul imi era tot la ei, la ce as putea sa fac eu mai bine pentru ca ei sa invete cu bucurie.

Asa ca, atunci cand am avut-o pe Elisa, gandul imi era inca la serviciul meu. Era pasiunea mea si lucrul despre care as fi putut sa vorbesc non stop! Imi si imaginam ca, dupa 6 luni, ma voi putea intoarce cu ea la serviciu! Evident, am luat cateva lectii de viata si mi-am reasezat prioritatile cum trebuie, dar am pastrat acest locsor pe care il folosesc pentru ideile care imi vin in minte ori de cate sunt fata in fata cu un copil.

In urma unor discutii cu cateva prietene apropriate mi-am dat seama ca, din pacate, din cauza blogului, am creat perceptia ca la noi acasa se fac activitati educative planificate in fiecare zi si ca ritmul vietii noastre este determinat de asta.

Asa ca as vrea sa fac un MARE DISCLAIMER: nu, nu pregatesc activitati educative in fiecare zi si daca le fac, le fac pentru ca asta e imi e mie cel mai usor. Aceasta e meseria mea (am terminat liceul pedagogic si facultatea de psihologie) si, din fericire, asta e si pasiunea mea. Chiar azi il observam pe Matei jucandu-se cu o jucarie de lemn si, privindu-l, mi-au venit alte 3 idei pe care le-as putea face cu acea jucarie dupa ce el trece de nivelul la care se joaca in prezent. Imi vine natural, este bucuria mea! Este, cu siguranta, un dar pentru care sunt foarte recunoscatoare.

Uneori ajung sa pregatesc activitati pentru copiii mei de care ei nici nu se ating pentru ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu mine, dar am decis sa le impartasesc si pe acelea cu voi pentru ca acest blog nu este numai despre ei si ce le place lor, ci si despre ce v-ar putea inspira pe voi, care aveti copii diferiti de ai mei.

Lucrul cel mai important pe care as vrea sa-l transmit astazi este ca  E NEVOIE sa impartasiti cu ei DARUL VOSTRU.  Al meu se intampla sa fie crearea de activitati educative pentru copii. Al vostru este poate iubirea pentru carti sau pasiunea pentru sport, implicarea civica sau  antreprenoriatul, voluntariatul sau perseverenta de a urma o cariera, dorinta de a descoperi culturi si limbi noi sau iubirea pentru istoria si traditiile de acasa. Ceasurile, fotografia, iubirea de Dumnezeu, muzica, bucuria de primi oameni acasa sau de a face cadouri, modelatul sau crosetatul, lucrul cu lemnul sau cu lutul, reparatiile, construitul...

Oricare ar fi DARUL vostru, lucrul cel mai pretios sufletului vostru, pe acela impartasiti-l cu copilul vostru.  Nu il sufocati cu el, ci faceti-o ca pe o forma de va conecta. In definitiv, pasiunile noastre, la fel ca pasiunile copiilor nostri, fac parte din ceea ce suntem si cand vrem sa ne conectam trebuie sa o facem cu tot ceea ce suntem. Este, daca vreti, o forma de a-l iubi pe celalalt, de a-l lasa sa te cunoasca, sa patrunda pana acolo unde vibreaza cel mai tare fiinta ta.

Putini dintre copii vor calca pe urmele noastre, fiecare dintre noi speram ca ei sa isi gaseasca propriul drum, dar ce frumos este atunci cand in urma ramane acea carare, de la inima la inima, care a unit, odata, parintele de copilul lui.

Tatal meu a murit acum 2 ani si imi amintesc cu drag cum m-a invatat sa fluier intr-un fel in care (credeam eu) ca numai el poate sa o faca. Sau cum ma uitam cu el la meciuri de fotbal.
Si mai stiu cat de trist este cand copiii spun ca, desi parintii lor erau buni sau pasionati de ceva anume, niciodata nu au impartasit cu ei acea parte din viata lor.

Asadar, dragii mei, luati de aici doar ceea ce rezoneaza cu voi si copilul vostru. Nu intrati in cursa contra cronometru de a avea neaparat camera montessori cu pat pe jos, neaparat learning tower, activitatea cu frunze lipite pe folie alimentara, cutia de pantofi transformata in sortator sau nu-mai-stiu-ce-mare-activitate-senzoriala-mega-fun! Gasiti, atat in voi, cat si in copilul vostru, lucrul acela care va aduce cea mai mare bucurie si folositi-l pentru a va conecta. Va fi de ajuns!

In rest, va doresc numai bine si va multumesc frumos ca ma insotiti in calatoria aceasta, ca uneori va faceti timp sa imi trimiteti feedback si ca, in general, sunteti dincolo de ecranul laptopului! Stiu cat e de pretios timpul vostru si timpul dedicat copiilor, cu atat mai mult apreciez secundele pe care mi le dati ca sa cititi ce mai scriu pe aici!


duminică, 17 martie 2019

Unelte : 10 activitati practice si distractive pentru copii harnici!

Saptamana trecuta am postat pe pagina de Facebook a blogului un clip in care Matei il ajuta pe sotul meu sa monteze un dulap de la Ikea. Inafara de faptul ca montatul mobilei de la Ikea este una dintre activitatile pe care le facem cu placere in echipa, eu si sotul meu, este chiar distractiv sa ii implici si pe copii, mai ales la cele simple!

Asta mi-a dat imboldul de a  crea activitati cu tema saptamanii "Unelte" . Cu ocazia asta am comandat niste materiale montessori care erau de aproape 2 ani pe lista mea de dorinte!
Activitatile sunt create pentru fetitele mele de 5 si 7 ani, dar nu as lasa nesupravegheat niciun copil in preajma uneltelor. Matei a avut acces la unele dintre ele, dar numai cand eu sau tatal lui am fost acolo pentru ca, fiind vorba de cuie, suruburi si alte asemenea, aceasta tema NU ii era destinata!

1. Prezentare

Eu folosesc un astfel de corp Billy de la Ikea caruia i-am adaugat inca o politia pentru prezentarea materialelor pe rafturi, la vedere si la indemana. Am avut, in trecut, si corpuri Kallax, dar mi se pare ca se face multa risipa de spatiu pe verticala cu ele!

Materialele despre care am pomenit mai sus sunt aceste minunate seturi cu chei si surubelnite care nu mai au nevoie de tavite si alte accesorii pentru ca sunt create cu spatii pentru pastrarea suruburilor si a surubelnitei! Nu-i asa ca sunt frumoase? In Germania, le gasiti la sectiunea de materiale Montessori aici: https://www.montessori-material.de/montessori-material/praktisches-leben/schraubbrett-mit-inbusschluessel_2469_3116


2. Material facut de bunicul

Acum doi ani, bunicul copiilor nostri  a mesterit o astfel de jucarie pe care copiii insurubeaza folosind degetelele.

3. Sa bata cuie cu ciocanul in polistiren

Am folosit un ciocan de lemn,  de la un joc de-al lui Matei, pentru a bate cuie(suruburi, de fapt, fiindca nu am avut cuie in casa) in bucati de polistiren. Cu alta ocazie am pus la dispozitie o "felie de copac" luata de la un magazin de decoratiuni, ciocan si cuie. Dar, cum nu mai am bucata aceea de lemn, am improvizat!

4. Folosirea unei bormasini mici

Stiti ce cadouri primesc eu de Craciun de la sotul si de la socrul meu? Bormasina, pistol de lipit cu silicon, pistol de capse...oare ce urmeaza anul asta, sunt tare curioasa!? Asadar, da, am aceasta bormasina mica care e grozava pentru copii! Am insurubat si desurubat cu ea, chiar si in polistiren, asa ca si-a facut treaba mai mult decat ma asteptam!

5. Sa masoare cu ruleta

Pentru Elisa am vrut sa introduc conceptul de metru si centimetru, asa ca i-am dat provocarea de a masura cu ruleta diverse obiecte din casa! Mare atentie insa cand dati drumul ruletei sa nu se taie copiii din cauza ei!

6. Sa sorteze suruburi 


7. Puzzle cu umbre

Pentru Matei am pregatit aceasta activitate de numire a uneltelor si potrivire la forma corespunzatoare de pe o bucata de carton. A inceput sa numeasca tot ce foloseste si sa repete, ca un mic papagal, tot ceea ce aude in jur asa ca a fost dragut sa il auzim prin casa referindu-se la uneltele noastre!

8. Carte 

Tot pentru Matei, dar si pentru fete, am folosit aceasta carte despre unelte, din colectia "Die Kleine Kinder Bibliotek" de la Meyer. Eu am gasit vreo 10 carti din colectia asta la un second hand si le-am luat cu 3 euro pe fiecare. Incerc sa introduc si vocabular in limba germana pentru fete, de fiecare data cand simt ca ar avea ceva nou de invatat pe partea asta. Cu Matei insa, vorbesc numai si numai limba romana. In limba germana stie sa spuna doar Buna!  Pa! Danke! si Bitte!


9. Sa puna baterii proiectorului de lumina 

 Mi-am dorit foarte mult sa si folosim uneltele din casa, asa ca am provocat-o pe Elisa sa desfaca si sa puna baterii acestui aparat de proiectat lumini pe tavan. Nu l-au mai folosit de vreun an asa ca au fost foarte incantati de el!

 

10. Sa deschida un reportofon Talking Memo si sa vada ce e inauntru 

Avem prin casa acest mic reportofon care inregistreaza cam 10 secunde din ceea ce zici si cu care s-au tot jucat fetele. Eu, cand eram mica, deschideam casetofoane si ceasuri eletronice ca sa ma uit inauntru, dar cum nu aveam surubelnite asa mici, de cele mai multe ori, stricam cutia lor de plastic. Bine, recunosc, aceasta activitate a fost mai mult pentru mine! Fetele nu s-au prea inghesuit sa se chinuie cu surubelnita mica, nici macar daca am pus totul pe cea mai roz tavita pe care o avem. Sau poate tocmai asta sa fi fost greseala mea?
\

10. Sa monteze, dupa instructiuni, un suport de lemn de la Ikea 

Revenind insa la Ikea, am fost sambata pe acolo cu copiii si am cumparat aceasta bancuta Flisat. Am montat-o impreuna, cu mult ajutor din partea lui Matei, stiti voi la ce fel de ajutor ma refer! Am vrut sa le arat fetelor ca  e chiar tare sa stii sa folosesti unelte ca sa montezi chestii! Cum nu avem nevoie de suportul de carti in zona noastra de biblioteca, deocamdata Flisat a devenit suportul nostru pentru statia de curatenie de la copii din camera. Ce, voi inca nu aveti asa ceva? Cred ca dupa 7 ani de stat acasa, m-am desteptat bine de tot si invat cu multa bucurie ce inseamna cuvantul "delegare". Iar gandul de a-l creste pe Matei cu notiunea ca el are responsabilitatea de a strange in urma lui si de a curata ce a murdarit ma face sa cred ca, intr-o buna zi, nora mea ma va iubi mult!


Pe curand!

marți, 12 martie 2019

Fluturele 8 activitati pentru copii



Fluturii sunt niste minunatii capabile sa fascineze adulti si copii, deopotriva, asa ca nu e niciodata prea devreme sa pregatim lectii frumoase despre aceste insecte uimitoare.

Am mai abordat aceasta tema, acum vreo cativa ani, cand Elisa avea 2 ani, iar Ema abia se nascuse. Am pornit atunci de la cartea Iuliei Muntean, "Rime cu antenute", pe care Elisa a iubit-o multa vreme. Daca vreti sa vedeti cateva idei de atunci, dati click AICI.

De data aceasta, intentia mea a fost sa ii invat pe copii mai multe despre ceea ce este in mod real un fluture, asa ca am pregatit cateva activitati care sa ii invete despre ciclul de viata si despre tipurile de fluturele. Bineinteles, nu puteau sa ne lipseasca cartile, care sunt pentru noi cea mai la indemana metoda de a invata lucruri noi. Fetelor le place foarte mult  sa faca tot felul de activitati creative de lucru manual, asa ca am pregatit asa ceva pentru ele, iar pentru Matei, care pare a fi un mic pasionat de numere (recunoaste numerele la autobuz, cauta 8-uri in orice carte etc.), am pregatit cateva activitati de recunoastere a cifrelor si potrivire numar-cantitate.

 Cam asa a aratat, in final, invitatia mea la invatat lucruri noi despre fluturasi. In sfarsit, am schimbat setul de tavite!!! Am una, pe raftul de jos, pictata  cu floricele si fluturasi pe care am pus-o acolo doar ca imi e tare draga, nu ca as fi avut ceva de asezat pe ea! Dar ii gasim noi folos primavara asta!


Puzzle din trei piese cu maner pentru Matei

Activitate de numarat fluturasi

Pentru aceasta activitate am folosit abtibilduri din cartea despre fluturi de la Usborne.
 




Dintr-un calendar de familie am xeroxat pagini cu fluturi pe care apoi i-am decupat si i-am oferit fetelor pentru a-i lipi in colaje, felicitari sau desene.




Am incercat sa desenet un fluture de carton caruia fetele pot sa ii decoreze aripile cu tot felul de maruntisuri care ne prisosesc sau pe care le folosim de obicei la proiectele noastre de lucru manual.



Am cumparat de pe Amazon aceste figurine cu oul, omida, crisalida si fluturele pentru a recrea ciclul de viata al fluturelui. Oul arata tare dubios, Matei a zis din start ca acela e, de fapt, o minge. Nu stiu daca intr-adevar asa arata un ou  de fluture, dar e cert ca nu aceea este reprezentarea pe care Matei si-a format-o despre ou si nu o voi scoate la capat cu el! 
Am scris si cateva etichete si probabil le voi lasa pe fete sa "ma instruiasca" fiindca au mai auzit de multe ori pana despre felul cum omida se transforma in fluture.

Acestea sunt cartile pe care le-am pus la dispozitie. Sunt carti pe care mamicile din Germania le pot comanda pe Amazon sau pe care le puteti gasi in librarii. Cea din stanga este pentru Matei (2ani), este o carte cartonata, care are si pagina transparente in  care ies in evidenta aripile si culoarea fluturelui. 
Cartea cu abtibilduri de la Usborne este pentru Ema (5ani) , iar cartea din colectia NaturDetektiv este pentru Elisa (7ani).



Add caption



Spor la joaca si voua!!!





duminică, 10 martie 2019

DIY Cutia misterelor

Am vazut de curand un clip pe Facebook la celebrul TheDadLab despre cum a pregatit o cutie de misterelor dintr-o cutie de carton, cu doua gauri in lateral si un tricou deasupra.

Tricoul este, desigur, optional!

Ideea este foarte simpla! Copiii introduc mainile si pipaie obiecte pe care le gasesc in cutie. Matei, care are aproape 2 ani, nu are rabdare sa le pipaie si numeasca, el le scoate pur si simplu, rasuceste de cutie in toate partile si, in final, il intreb eu cum se numeste obiectul pe care il are in mana. Chiar daca nu joaca "dupa reguli" este o oportunitate foarte buna pentru copiii de varsta lui sa isi exerseze vocabularul deja invatat sau sa si-l imbogateasca, dupa caz.

Pentru Elisa si Ema jocul e o provocare intre surori. Ele isi aduc una alteia obiecte si trebuie sa isi dea seama, prin pipaire, ce fel de obiect au gasit. 

Este o idee foarte buna pentru Ema, mai ales, fiindca nu e necesar sa o leg la ochi, lucru care nu ii place deloc!

miercuri, 6 martie 2019

Mergem la vanatoare de ursi - joaca senzoriala

Am vazut, de dimineata, o idee bazata pe cartea "Mergem la vanatoare de ursi", de Michael Rosen. Noi avem cartea atat in limba engleza, cat si in limba romana. Fetele prefera sa o citim in engleza pentru ca are un ritm anume si este foarte atractiva. In limba romana, cu toate eforturile, parca ne cam poticnim si, cum e vorba de ursi aici, nu vrem sa ne impleticim cumva!

Asa ca, am zis sa profitam de soarele minunat de azi si sa improvizam o carare senzoriala mergand pe urmele ursului din carte. 

In prima cutie am pus muschi si frunze, ca iarba inca nu a crescut la Berlin. Oricum, experienta senzoriala este una foarte placuta! 

Apoi am pus apa calduta in cadita de baie a lui Matei. 

Pentru ca a fost furtuna mare la Berlin zilele trecute, azi am adunat din parc un brat intreg de crengute pentru un proiect de primavara, dar am folosit cateva crengute, frunze uscate si conuri ca sa recream padurea. 

Pentru furtuna de zapada am folosit bucati de polistiren. Nu l-am maruntit prea tare fiindca stiu ca se electrizeaza si o sa am casa plina de el in urmatoarele zile, dar altceva mai potrivit nu am gasit pentru zapada. 

Initial, am uitat noroiul, deci, iata-l: un ghiveci lung si ingust cu pamant se flori!!! 

In final, pentru pestera am folosit o cutie mare de carton si un urs de plus pe care l-am trezit din hibernare (era la subsol impreuna cu alte plusuri pe cere le-am pus acolo toamna trecuta ca sa mai limitam numarul de jucarii). 


Cum ne jucam? 

Pur si simplu citim povestea si copiii, pe rand, petrec ceva timp cu talpile goale in fiecare din cutii, apoi fug in pat sub plapuma, fiindca asa e textul! 

Distractie maxima!!! 

Spor la joaca!