miercuri, 18 octombrie 2017

Ce am făcut în primele 6 luni cu bebelușul meu?

Matei, al treilea copilaș al nostru, are acum aproape 7 luni. 
De văzut, foarte puțini dintre voi l-ați văzut și, chiar dacă e frumos de-mi vine să-l mănânc,  poze pe blog sau pe facebook nu avem pentru că așa am hotărât în familie, să nu postăm poze cu copiii noștri.
 

Și pentru că știu că există interes cu privire la ce ”activități” se pot cu face cu bebeluși, m-am gândit să scriu aici un disclaimer general:

****** NU FAC ”ACTIVITĂȚI”  SPECIALE CU BEBELUȘUL MEU******

Bebelușul meu are câteva nevoi și dacă i le împlinesc pe acelea, știu că el este bine!

Din fericire, este un copil sănătos care a crescut frumos, deci nu am avut de făcut recuperare sau tratament de niciun fel. 

Așadar, rețeta noastră în 10 pași pentru o primă jumătate de an fără stres cu bebelușul este:

1. iubire (am fost iubit și primit cu bucurie de toți, chiar și de sora mijlocie, în final);
2.îngrijire (tati e grozav de implicat și grijuliu!);
3.alăptare la cerere (de mami, cu mult, mult drag);
4. ținut fără limite în brațe de toți din familie( cu multă căldură, mai ales de către bunici) și purtat în wrap, marsupi și manduca de către mami (mai rar decât pe surorile lui și cu limite pentru că pe mami o dor genunchii în ultima vreme);
5. cântec (mai ales tati și surorile);
6. vorbire (îmi vorbesc când mă schimbă spunându-mi ce fac, îmi vorbesc când mă uit la un obiect numindu-l pentru mine, îmi vorbesc despre sunetele pe care le aud, îmi vorbesc despre tot);
7. ascultare (asta e noua, mami mai face pauze când vorbește și mă privește până obține o reacție vocală sau fizică de la mine);
8. reflectarea emoțiilor (mami și tati, dar chiar și surorile mele  observă, numesc emoțiile  și îmi spun că sunt cu mine când  arăt bucurie, frică, tristețe, iritare);
9.libertate de mișcare (am exersat statul pe burtică, jos, pe o salteluță subțire în fiecare zi și, puțin câte puțin, am învățat să mă întorc de pe o parte pe alta la aproape trei luni și să merg în patru labe peste tot prin casă la aproape 6 luni. Acum mă ridic în genunchi și exersez statul în funduleț);
10. explorat cu degețelele și cu gura cam tot ce prind în cale și este mai mare decât gura unui bidon de plastic și, cât de cât, curat. 

Atât.
Pentru noi este de ajuns.

PS: numele blogului mami nu îl mai schimbă, deci veti auzi in viitor despre mine, tot aici, pe JURNAL DE PRINTESE



marți, 17 octombrie 2017

Teoria muzicală ca o joacă de copii!

Muzica este o parte importantă a vieții noastre de familie fiindcă Andrei, soțul meu, este un om foarte înzestrat în acest domeniu. Cântă la vioară, pian și chitară și probabil ar putea învăța să cânte foarte ușor la oricare alt instrument, dacă ar mai avea timpul necesar. Mie îmi place, de asemenea, să cânt și să ascult muzică (bună, zic eu). Așa că a venit oarecum natural momentul în care am hotărât ca Elisa (5 ani și jumătate) să înceapă primele lecții de pian cu tatăl ei, fiindcă e mereu curioasă de cum sună și ce poate să facă un instrument. Inițial, a fost tare greu să fim consecvenți, chiar dacă orga ne stă mereu în sufragerie, la dispozitie. De când am hotărât să avem un program fix am devenit mai conștiincioși (noi, părinții, copilul avea tot ce îi trebuie). Sora mai mică este mereu la pândă și are și ea lecțioara ei de pian pentru că vrea să facă tot ce face sora ei mai mare, dar ea e ca un iepuraș pe lângă și deja știe tot, vrea doar să demonstreze ce poate să cânte, nu e interesată de ce ar putea tatăl ei să îi arate.

Pentru că acesta e domeniul lui Andrei și îmi doresc din toată inima să îi las libertate și spațiu, nu am cea mai mică idee ce lucrează cu Elisa la pian în perioada asta. De curând l-am întrebat cum merg lucrurile și mi-a spus că e foarte bine, deci am încredere în ei doi.

Încurajată de noul nostru start cu lecțiile de pian și inspirată de un muzeu al instrumentelor muzicale pe care l-am vizitat de curând, am ales să pun la dispoziție câteva materiale care să ne ajute să ne însușim mai bine primele noțiuni de teorie muzicală.

1.Noțiuni despre instrumente

Cel mai frumos muzeu pe care l-am vizitat eu până acum (în toată viața mea) este muzeul instrumentelor muzicale din Berlin.  Am considerat că e locul potrivit pentru a numi și observa instrumente.Un loc de o frumusețe rară, un spațiu minunat în care copiii sunt invitați să parcurgă un traseu în care descoperă informații în cufere de comori. Locul îi inspiră pe copii să observe de aproape instrumente de tot felul, deopotrivă vechi și noi.
Ema (3 ani și jumătate) a fost fascinată de prezența și mărimea contrabasului, nu mai voia să plece din fața lui! Tare aș fi vrut să audă cum sună chiar atunci, din păcate nu avem voie să atingem instrumentele ( cu excepția părților care alcătuiesc o vioară din atelierul lutierului) și nici căști la care să ascultăm bucăți muzicale nu am avut!


De la muzee cumpărăm, de obicei, câte o carte poștală, dar la acest muzeu vindeau și acest set pentru decupat instrumentiștii care alcătuiesc o orchestră. A durat cam o săptămână să terminăm de decupat toți instrumentiștii și îi lipim la locul lor, dar a meritat!Acum avem  mica noastră orchestră 3D! În plus, am învățat denumirile instrumentelor muzicale în limba germană, cu această ocazie!


Andrei a considerat că e potrivit să cumpărăm un set de la Safari cu instrumente muzicale. Este perfect pentru învățarea numelor instrumentelor. Din păcate,  nu sunt nici foarte multe, nici prea variate și tare aș fi vrut să le putem sorta: instrumente de suflat, instrumente  cu coarde, instrumente de percuție. Dar am creat niște etichete și le folosim pentru a exersa cititul.




2. Noțiuni despre note muzicale și durata lor
Andrei folosește buline colorate pe clapele pianului pentru a o învăța pe Elisa asocierea dintre sunet și clapă, dar pentru momentul când va învăța notele de pe portativ, am cumpărat aceste zaruri de lemn cu 6 note muzicale (din păcate aceleași șase pe toate zarurile, când am comandat am crezut că vor fi diferite). Planul meu este să modific zarurile așa încât atunci când sunt aruncate să avem mai multe note pe care să le punem într-o măsură muzicală pe care o vom încercăm pe clapele pianului. Astfel, Elisa  poate să își inventeze propriile cântecele!


Am cumpărat setul Musikbausteine acum un an și ceva și, în sfârșit,  i-a venit rândul! Este un mijloc minunat de a învăța despre durata notelor muzicale, despre ce este o notă întreagă, o doime, o pătrime, despre pauze etc. Piesele sunt din plastic, seamana mult cu Lego Duplo! Fără să vrea, Elisa învață să compună și să descompună o notă întreagă observând cum două doimi durează cât o notă întreagă, de exemplu. Deocamdată a învățat să recunoască nota întreagă, doimea, pătrimea, optimea și pauzele cu ajutorul acestui set și se joacă cu piesele așa ca mai jos.  Un exercițiu bun pentru fracțiile de mai târziu, nu-i așa?


Nu știu când va ajunge să cânte primul ei cântecel și unde va ajunge cu pianul în viitor, dar aici începem și suntem deschiși și curioși să vedem ce parcurs va avea muzica în viața copiilor noștri!

Continuați să ne urmăriți pe Facebook, pe pagina JURNAL DE PRINTESE !



vineri, 13 octombrie 2017

5 activități pentru copii cu semințe de floarea soarelui

Săptămâna trecută am scris despre cum am reușit să ne înfrumusețăm ziua aducând la noi acasă un buchet mare de floarea-soarelui. Cu acea ocazie mi-am amintit că aveam salvate undeva câteva poze de când Ema avea 2 ani, iar Elisa 4 ani și ne jucam cu semințe de floarea soarelui.

Cred că, dacă voi repeta experiența și anul acesta, voi face unele schimbări. În primul și în primul rând aș insista pe caracterul real și util al conținutului de învățare: mai multe despre cum arată întreaga plantă, cum crește, la ce este ea folositoare și abia apoi aș folosi-o la jocuri senzoriale și activități de dezvoltare a motricității fine.

Din câte îmi amintesc, am început totuși acea scurtă lecție despre floarea-soarelui aducând în fața lor o sticlă de ulei. Puteți să cumpărați și semințe de floarea soarelui decojite sau chiar halva și să includeți și partea aceasta în experiența voastră de învățare.

Revenind la ce am lucrat cu fetițele mele atunci, pe scurt, iată ideile noastre:

******ATENȚIE******
Aceste activități se realizează numai sub supravegherea adultului, copiii pot încerca să înghită semințele!

1. Transfer de semințe de floarea soarelui cu lingurița
Așa cum am mai spus de multe ori, aici pe blog, rolul acestor trasferuri inspirate de pedagogia montessoriană este acela de a învăța copilul să utilizeze pensa tridigitală atunci când lucrează cu diverse instrumente de transfer. Aceleași trei degete cu care prinde lingurița îi vor folosi mai târziu pentru a ține corect creionul și stiloul.
Un alt beneficiu este educarea atenției concentrate, oferirea oportunității de a-și observa și corecta propriile greseli.



2. Joacă senzorială cu semințe de floarea soarelui.

Puteți să decorați mai frumos decât mine cutia de joacă senzorială, dar pentru cea mică a fost suficient să primească o oportunitate de a o imita pe sora mai mare, umplând sticla cu semințe folosind o scafă mică.


3. Un pic de matematică cu floricele creionate de mine. Sarcina este să așeze atâtea semințe de floarea soarelui câte indică cifra de pe floare. Am așezat în bolul mic de lemn un număr fix de semințe pentru ca greșelile să fie sesizate imediat dacă nu mai rămân suficiente semințe sau rămân prea multe.

4. Am mirosit, pipăit și desfăcut o floarea adevărată de semințele ei. Am lăsat să facă asta folosind degețelele, lucrul cu o pensetă fiind mult prea avansat pentru degețelele lor la vârsta aceea.

5. Sticluțe decorative cu alimente uscate din cămară și semințe de floarea soarelui. Umplerea lor le-a făcut mare plăcere și apoi faptul că am păstrat borcănasele pentru a le face cadou a însemnat mult. Am folosit semințe de floarea soarelui, ,mălai, linte roșie, orez alb și mei. Am pregătit uun mic instrument de transfer în fiecare bol mic , precum cu o pâlnie micuță. Un succes!




Dacă vă plac ideile noastre, vă invit să ne urmăriți și pe pagina noastră de facebook JURNAL DE PRINTESE


miercuri, 4 octombrie 2017

Activități educative despre anotimpuri

Bine v-am regăsit!
Deși este din ce în ce mai dificil să facem generalizări cu privire la anotimpuri și modul lor de manifestare, am decis să abordez această temă și acasă pentru fetițele mele de 5 ani și jumătate, respectiv 3 ani și jumătate. 

Iată ideile noastre:

1. Cărți pentru copii
Cele mai la îndemână îmi sunt, bineînțeles, cărțile! Avem în bibliotecă pe acestea trei și le răsfoim/citim atunci când fetele doresc. 
Ein Jahr mit dem Eulen (Un an cu cucuvelele, scuzați cacofonia:) este o carte care urmărește o familie de cucuvele pe parcursul a 4 anotimpuri. Din aceeasi serie apărută la editura Gerstenberg, de Thomas Muller, mai găsiți și cărți despre berze, vrăbiuțe sau rândunici.
Ein Jahr auf dem Bauernhof ( Un an la fermă) este o carte pentru copii mai mici, o carte de căutare și care ne ajută să ne îmbogățim vocabularul în limba germană.
Căsuța, de Virginia Burton, apărută la editura Cartea Copiilor este o carte clasică, deosebit de frumoasă, o poveste despre schimbările prin care trece o căsuță bine construită de-a lungul anotimpurilor și anilor.

Ne lipsesc și tare ne-ar plăcea să avem si colecția Hoinari prin anotimpuri, sperăm să facem rost de ea curând!
 2. Puzzle

Am două puzzle-uri în straturi, unul de la Ravensburger în două straturi în care copilul observă evoluția unui șantier din primăvară până în toamnă și unul de la GOKI. 

 
Cel de la Goki are patru straturi, câte unul pentru fiecare anotimp. Piesele sunt realizate din lemn și sunt neregulate. Copiii nu au vreun indiciu care să îi ajute să așeze piesele. De fiecare dată când am prezentat acest puzzle cu toate piesele amestecate, copiii mei nu au reușit să le sorteze și să le așeze corespunzător. Sunt destul de similare și sortatul e un efort mare de discriminare vizuale, chiar și pentru mine, ca adult. Așadar, am grijă să le ofer eu ajutor și să le ajut la sortarea pieselor după criteriul anotimpului înainte de asamblarea propriu-zisă.



4.Pictură cu degetele 
Am pictat cu degetul și am lipit împreună copăcei din hârtie. Apoi i-am așezat în tuburi de hârtie igienică pentru a-i putea admira tridimensional. Rotind pomișorul, observăm transformarea prin care trece el în cele patru anotimpuri.

5. Observare
Am primit mai demult intr-o farmacie o revistă banală care avea un poster uriaș la mijloc. Cand l-am deschis, mi-am dat seara că este o comoară! Era vorba de patru imagini ale aceluiași loc în alt anotimp. Apar aceleași animale, aceleași insecte, aceleași plante. Am tăiat și am laminat imaginile și, cu ajutorul unei lupe, încercăm să găsim veverița, de exemplu, și să vedem ce face în timpul iernii, pe unde umblă vara, ce o preocupă în primăvară, și tot așa!

6. Cercul culorilor și al anului.
O metodă de inspirație Montessori pentru a prezenta anotimpurile este acesta folosind un cerc al culorilor. Eu am cumpărat de la un magazin acest ansamblu de piese din placaj. Le-am pictat cu ce aveam la îndemână și le-am folosit în două moduri. 
În centru este soarele, fiecare anotimp arată de fapt cât de aproape sau departe ne aflăm de soare. În locul în care ne aflăm noi pe Pământ, anul are patru anotimpuri. Am ales verde pentru a reprezenta primăvara, roșu pentru vară, galben pentru toamnă și albastru pentru iarnă.  Am făcut etichete numai pentru anotimpuri, deocamdată. M-am inspirat de aici .

O metodă este să lășăm copiii să asocieze mici obiecte cu fiecare lună/ anotimp. Eu am ales elemente naturale și elemente care fac referire la sărbători.

În cealaltă variantă, am optat pentru poze cu toți membri familiei noastre pe care le-am așezat pe piesele ce reprezintă lunile când aceștia s-au născut. În centru, am pus o lumânare care reprezintă soarele și viața, în același timp. Pentru o înțelegere mai profundă, am adăugat un glob care reprezintă pământul cu care fetițele mele înconjoară soarele de atâtea ori câți ani au ele până în prezent.

7. Calendar
Pentru exersat și observat trecerea timpului, stare vremii, mai folosim, din păcate, fără regularitate, acest timp de calendar, marca GOKI.


Dacă vă plac ideile noastre sau aveți întrebări, vă aștept și pe pagina noastră de Facebook, Jurnal de printese !

vineri, 29 septembrie 2017

Provocări pentru copii și părinți în toamna lui 2017


Toamna asta va fi lungă așa că am făcut o listă de lucruri pe care aș dori să le fac împreună cu copiii mei.
Să bifez lucrurile de pe listă nu este un scop în sine, dar să petrec timp cu copiii  mei este!

Sper să vă alăturați și voi acestor provocări și să petreceți zile frumoase de toamnă împreună cu copiii voștri!


Recuzită din frunze pentru joc de rol: Zâna toamnei

A venit toamna și pe lista noastră de activități va intra și acest joc de rol pe care l-am improvizat spontan și în anii trecuți cu fetițele mele. Frumusețea lui constă în aceea că folosește elemente pe care copiii le procură singuri. Noi adunăm frunze uriașe din platanul cel mare din parc. Folosesc frunze de platan și pentru pictat, dar au pețiolul foarte flexibil și astfel pot să împletesc frunzele într-o coroană sau chiar să creez fustițe de frunze.

Pentru mine, acest joc de rol a fost o lecție de viață. O lecție în care am lăsat bucuria copiilor să mă surprindă și mi-am amintit că, pentru ei, cele mai importante sunt  prezența și participarea mea. Nu materialele sau jocurile scumpe pe care le cumpăr. Nu planurile elaborate pentru activități care arată grozav pe Pinterest. Însoțirea  copilului în jocul pe care el îl propune este ceea ce îi aduce bucuria cea mai mare. 
Să fiu alături de ele  ca Zâna toamnei a fost minunat!
Dacă și fetițelor voastre le-ar plăcea să se joace cu ținuțe făcute din frunze, iată cum să procedați:

 Alegeți frunze cu pețiolul (codița) lungă și flexibilă și împletiți-le! 
(nu uitați să verificați să nu aibă mici gândăcei pe spate înainte să aduceți frunzele în casă)


...până când obțineți o fâșie lungă precum aceasta.


Eu am simțit nevoia să leg din loc în loc pentru ca frunzele să nu alunece.


Așa am obținut o coroană de Zână a toamnei!


Legând împreună o frunză mică peste una mai mare, am creat o fustiță pe care am prins-o într-o fustă care avea deja găici.




Spor la joacă!
 

miercuri, 27 septembrie 2017

Scurtă activitate artistică: Vincent van Gogh


Am cumpărat ieri de la piață ultimul buchet de floarea-soarelui pentru camera fetelor iar azi m-am gândit să improvizez o scurtă lecție de artă, punând acest minunat buchet în centrul atenției noastre.
Am ales, bineînțeles, pe Vincent van Gogh pentru a le inspira pe fete să realizeze o lucrare având ca punct de pornire vaza noastră cu floarea-soarelui.

Mai demult, Camelia de la www.micatelierdecreatie.ro mi-a trimis un link foarte util cu un scurt desen animat care îi familiarizează pe copii cu marii artiști ai lumii. Așadar, am folosit această animație de pe canalul de YouTube Art with Mati and Dada pentru a afla cine a fost Vincent van Gogh. 

Am pus, de asemenea, la dispoziție un album cu picturile lui și pe un panou am lipit câteva cărți poștale cu cele mai cunoscute tablouri ale lui.  Folosesc cărți poștale, nu imagini printate acasă și pentru a face economie cu imprimatul, dar și pentru că prezentarea pe carton este mai rezistentă și imaginile sunt mult mai clare.

Nu am vrut să folosesc pensule și apă (cu trei copii mucoși și mofturoși nu mai am timp de curățenie azi), dar le-am pus la dispoziție niște creioane speciale cu tempera. Arată ca niște carioci ca prezentare, dar creionul în sine are culoare vibrantă, este alunecos, lasă o urmă groasă pe foaie și este foarte, foarte ușor de curățat de pe suprafețe (piele, mobilă, textile)!
  Iată ce au realizat fetițele mele cu aceste culori:

 


 Elisa (5 ani și 7 luni)
Ema (3 ani și 7 luni)


vineri, 7 iulie 2017

La mulți ani educatoarei cu cele mai fine mâini!

Am o listă secretă de oameni care, cu sau fără intenție, au ajutat la modelarea personalității mele și cărora mi-am propus să le transmit recunoștința și aprecierea mea într-o formă sau alta.

Acesta este un mesaj pentru educatoare mea, doamna Titina Manea.

Am multe amintiri din copilăria mică, dar preferata mea este o amintire senzorială care și astăzi mă emoționează foarte tare.

Este amintirea fineții mâinilor educatoarei mele. Mâinile îi erau atât de fine și mângâierile ei mi-au rămas adânc impregnate în memoria mea senzorială și afectivă. M-am simțit cel mai iubit copil de fiecare dată când m-au atins acele mâini!

La mulți ani, scumpă doamnă! Mulțumesc pentru că ați suflat vânt de încredere, speranță, entuziasm și bucurie în pânzele care au dus barca mea departe, în lume. Traseul meu ar fi arătat cu totul altfel dacă aș fi avut un altfel de start în viață. Dar am știut mereu că pot și că voi reuși pentru că ați crezut în mine. Am ales Liceul Pedagogic pentru că am avut un model extraordinar în inimă!

De atunci, au mai fost și alți oameni valoroși și foarte buni care m-au modelat, dar prima treaptă și primul salt au avut loc în sala aceea de grădiniță de la Certej, cu telefonul alb în colț, cu scaunele cu picioare de fier și peretele cu păpuși de cauciuc.

Mi-aș dori ca multe educatoare să înțeleagă ce important este să oferi educație cu iubire. Să oferi încredere unui copil care, social vorbind, pare sortit eșecului. Să oferi speranță unui copil care poate că vine la grădiniță și la școală penru că acolo este mai liniște și mai sigur decât acasă. Indiferent de cum este îmbrăcat, cum miroase și ce pot să ofere părinții lui. Parte din ce sunt astăzi se datorează în mare măsură faptului că ați crezut în mine și m-ați încurajat verbal cu mult entuziasm de fiecare dată când ne-am întâlnit. MULTUMESC!

La mulți ani! Multă sănătate și binecuvântări din plin!
Cu mare drag,
Mariana

marți, 4 iulie 2017

Idei de activităţi cu monede!

La intrarea în casă, avem două cutiuţe frumoase de lemn în care ţinem chei (aşa am rezolvat problema cu rătăcitul cheilor prin casă) şi monede de care avem la autobuz sau, vara, pentru îngheţată. Cutia cu monede este aproape plină si urmează să merg la bancomat pentru a le transforma în bancnote. Între timp, mi-a venit ideea să le folosesc ca #provocareazilei pentru fetiţele mele de 5, respectiv 3 ani. Vârsta lor nu e nicio garanţie că monedele nu vor ajunge în gură, aşa că vor avea acces la aceste tăviţe cu activităţi numai în prezenţa mea!
 
Iată ce am pregătit:
 
1. Găseşte perechea!
Ema caută perechi peste tot si observă tot ce nu e la locul lui, aşa că îi face plăcere să găsească perechi de monede!
 
2. Găseşte ce e diferit!

Pentru această activitate am fixat cu ajutorul pistolului de lipit rânduri de monede de 1, 2, și 5 eurocenţi, aşezate stema in sus. Am găsit monede cu aceaaşi valoare, dar  steme diferite şi am inserat pe fiecare rând una de acest fel. Am pus la dispoziţie şi o lupă pentru a face o invitaţie mai clară la concentrare.

3. Aşează atâtea câte indică cifra!

 
4. Curaţă moneda!

Am pus la dispoziţie oţet, bicarbonat de sodiu în plicul lui original (fiindcă le face placere să rupă plicurile), monede, o cârpuşoară, seringă şi pensetă. Vom observa cum reacţionează oţetul cu bicarbonatul şi ce efect are asupra murdăriei. Cel mai probabil o vom lăsa la înmuiat în amestecul rezultat pentru a obţine o monedă strălucitoare!
 

5. Desenează moneda!

Am ales pentru această activitate moneda din Marea Britanie pentru ca au forme diferite şi ştiu că le va încânta să obţină chipul reginei pe foile lor! Le-am fixat pe o foaie cu pistolul de lipit. Copiii aşează foaia mică deasupra monedei şi, cu ajutorul creionului, vor obţine forma şi desenul de pe monedă. Când am mai făcut activitatea aceasta le-a placut să-şi decupeze apoi monedele şi să şi le lipească pe alte foi!

6. Sortează monedele!

 
Nu uitaţi să vă spălaţi bine pe mâinei după ce vă jucaţi cu monedele şi să nu le lăsaţi la îndemână când nu puteţi să supraveghiaţi copiii!
Spor la joacă!

vineri, 30 iunie 2017

”Tortul de clătite”- cea mai distractivă carte a anului

La grădinița unde merg fetițele mele responsabilitatea principală a uneia din educatoare este să le citească copiilor în limba germană. Elisa îi spune acesteia Elke-cititoarea! Au chiar și o bibliotecă foarte drăguță amenajată pentru copiii care vor să petreacă mai mult timp răsfoind cărți! Colecția lor adună niște titluri interesante despre care Elisa îmi povestește uneori. 
Într-una din zile a venit însă acasă cu mare entuziasm și mi-a spus că în ziua aceea Elke, ”die Vorleserin” îi citise CEA MAI DISTRACTIVĂ CARTE PE CARE A AUZIT-O EA VREODATĂ!
Pentru mine recenzia aceasta a fost mai mult decât suficientă! 
A doua zi mi-a și arătat cartea cu pricina și m-am pus pe căutat!
Mare mi-a fost bucuria când am descoperit că despre Petterson și motanul lui, Findus, se poate citi și în limba română pentru că  ”Tortul de clătite”, scrisă de Sven Nordqvist și care a apărut  la editura Pandora M. Din nu știu ce motiv Petterson a devenit Pettson în versiunea din limba română, dar de gradul continuității, noi citim tot Petterson!
(sursa)

Copilul meu a avut dreptate! Chiar este o carte distractivă, firul narativ îi ține atât pe copii cât și pe părinți în suspans până la capăt. Cartea a fost foarte bine tradusă, așa încât limba nu mi se împotmolește citind-o, textul curge natural, limbajul este unul familiar. Textul este plin de mici provocări lingvistice, cum îmi place mie să numesc diversele expresii pe care le-am întâlnit în text.
Pentru că noi nu mai locuim în România, sunt multe expresii cu care copiii noștri nu sunt familiarizați deloc și mă bucur când le întâlnim în cărți. ”A nu face mare brânză” a intrat deja în vocabularul Elisei care îmi aruncă priviri piezișe să verifice dacă zâmbesc sau nu atunci când  folosește expresia.

Despre stilul în care sunt realizate ilustrațiile pot să vă spun că îi captează pe copii fiindcă la fiecare pagină, în preajma personajelor principale, se desfășoară o acțiune paralelă pe care copiii o regăsesc în mici detalii foarte amuzante!


Prețul este, de asemenea, unul accesibil (sub 20 de lei  fără reduceri) dar eu aș fi plătit și mai mult pentru a o avea într-o variantă cu o copertă trainică. 

Din descrierea cărții aflăm că ...
...lui Findus îi place să-și sărbătorească ziua de naștere. Dar nu o dată, ci de trei ori pe an! Nicio aniversare însă nu e completă fără tortul de clătite făcut de stăpânul său, Pettson. Iar pentru asta, Pettson are nevoie de ouă, făină și lapte. Dar făina s-a terminat, așa că Pettson trebuie să dea o fugă cu bicicleta la prăvălie.
Numai că roata bicicletei trebuie umflată cu pompa care e închisă în atelier, cheia nu e nicăieri… și așa mai departe! Totul se transformă într-o aventură incredibilă și plină de haz, la finalul căreia cei doi prieteni pot savura tortul cu clătite mult așteptat.

Cea mai firească și potrivită concluzie pentru acestă carte este  pregătirea unui tort de clătite! Fie că aveți sau nu pretext, cu siguranță le va face plăcere să se joace făcându-l și, mai ales, să îl mănânce!
Fetita mea are 5 ani acum și iubește această carte!
Ne găsiți cu alte idei și recomandări despre ce ne place și ce mai citim și pe pagina de facebook Jurnal de printese !

joi, 29 iunie 2017

Vânătoarea de comori: joc de colaborare între frați


Caut de ceva timp idei care să le ajute pe fetele mele să interacționeze mai mult atunci când se joacă, respectiv care le ajută să colaboreze şi să lucreze în echipă. Am pus la cale, aşadar, o vânătoare de comori, comorile fiind câte doi biscuiței cu unt pe care i-a adus vecina noastră din Egipt.
Această idee nu necesită materiale speciale sau pregătiri intense, poate fi realizată spontan, cu ce aveți la îndemână.
Am adunat de prin casă obiecte si recipiente care au sisteme diferite de inchidere: caserole, borcane, sticle, poşetuțe, etc. Vă sugerez să includeți în traseu şi caserole sau recipiente pe care copiii urmează să le folosească la gradiniță! În interior am ascuns bilețele pe care sunt scrise scurte indicații care le vor conduce dintr-un loc in altul până vor găsi comoara!
Ema deschide recipientele, iar Elisa citeşte indicațiile! Fiecare exersează și învață ce are nevoie!
La final amândouă servesc o cană de lapte şi nişte biscuiţi fragezi cu unt delicioşi!
Pentru gustare le las pe ele sa pregătească farfuriuțele şi să îşi toarne laptele în ceşti și apoi să se servească una pe alta! Au fost așa de încântate, încât la final au vrut sa spele vasele!
Dacă şi voi căutați idei de jocuri care sa îi ajute pe frați să se joace ma mult împreună, stati pe-aproape: zilele acestea vom împărtăşi cu voi şi alte idei!

marți, 27 iunie 2017

Ziua 18: Spune-i cât de mult îl iubești! #conectatlainimacopiluluimeu

Sunt convinsă că mulți dintre voi le spuneți copiilor ”te iubesc” zilnic, dar de data asta aș vrea să o spuneți ca și când ar fi prima și ultima oară. Conștienți fiind că în brațele noastre purtăm, pentru o vreme doar, un mic dar. Unul care va crește și va prinde aripi,desprinzându-se de noi la timpul potrivit! Copiii noștri ne sunt împrumutați, nu sunt ai noștri. Sufletul lor este veșnic și au primit suflare de viață de la Dumnezeu.  Acolo, în planurile veșnice ale lui Dumnezeu, se află destinul copilului meu și trebuie să fim conștienți că felul cum îi iubim le va marca sufletul, tocmai fărâma lor din Dumnezeu. 
Spune-i te iubesc!

Vă mulțumesc frumos pentru că ați parcurs alături de mine această scurtă călătorie de la inima părintelui la inima copilului! Inima mai bate! Rămâneți conectați!

luni, 26 iunie 2017

Ziua 17: Fă-i mic dejunul special într-o zi obișnuită! #conectatlainimcopiluluimeu



Una din tradițiile familiei noastre este că sâmbăta dimineața facem ori clătite, ori waffles împreună. În restul zilelor mâncăm sandviciuri, iaurt cu musli sau ouă. Dar sâmbăta dimineata este ziua specială! Să le fac clătite într-o altă zi e ceva cu adevărat deosebit și primesc mulți pupici pentru asta!
Dacă nu aveți o tradiție neapărat, du-l pe copil într-un loc deosebit și luați micul dejun împreună! Fă-l să se simtă special și acordă-i toată atenția ta în timpul acela!
Nu uita să revii  pe blog sau pe pagina noastră de Facebook  Jurnal de printese  pentru a afla provocarea zilei ! Voi posta în fiecare zi  la ora 22:00 câte o provocare pentru părinți!
Succes!

duminică, 25 iunie 2017

Ziua 16: Joacă-te cu jocurile și jucăriile lui! #conectatlainimacopiluluimeu

Mulți părinți se întreabă ce anume ar mai putea face astfel încât copilul să se joace cu jocurile și jucăriile care rămân neatinse, deși au costat bani buni.
Ce ne scapă tuturor părinților din vedere este că, de cele mai multe ori, copiii apreciază ceea ce le cumpărăm numai dacă vine la pachet cu noi înșine. Cu alte cuvinte, jucăria aceea nouă, super deosebită nu îl va impresiona decât în măsura în care, odată cu ea, îi dai și timpul tău!
Așa că astăzi, așează-te pe covor și dă-i ceea ce își dorește cu adevărat: o sesiune de joacă sănătoasă cu tine!
Nu uita să revii  pe blog sau pe pagina noastră de Facebook  Jurnal de printese  pentru a afla provocarea zilei ! Voi posta în fiecare zi  la ora 22:00 câte o provocare pentru părinți!
Succes!

sâmbătă, 24 iunie 2017

Ziua 15: învață ceva nou de la copilul tău! #conectatlainimacopiluluimeu


Nu-i așa că ochii copiilor se umplu de lumină și bucurie atunci când ne aplecăm la nivelul lor și îi ascultăm cu atenție, suntem curioși, punem întrebări și încercăm să facem ceva în felul lor?
Astăzi vă provoc să găsiți un lucru pe care să îl învățați sau pe care să îl facem în felul în care copilul vostru preferă. Poate că știe să joace un joc pe tabletă mai bine decât tine sau poate să a învățat un cântecel de la grădiniță. Orice truc cu mingea sau pas  nou de dans pe care îl învățați de la copii  îi va face extraordinar de fericiți! 
Pregătiți de noua provocare?
Nu uita să revii  pe blog sau pe pagina noastră de Facebook  Jurnal de printese  pentru a afla provocarea zilei ! Voi posta în fiecare zi  la ora 22:00 câte o provocare pentru părinți!
Succes!

vineri, 23 iunie 2017

Ziua 14: Fii interesat de cine sunt si ce mai fac prietenii lui! #conectatlainimacopiluluimeu


Și...ce mai face prietenul/ prietena ta X? 
Copiilor le face mare placere când arăți interes pentru prietenii lui, e ca și cum îi validezi alegerile. Și chiar dacă nu i le validezi, ci ai ferma convingere ca acel cineva nu este prietenul/prietena potrivită pentru copilul tău, cea mai buna variantă este să rămâi aproape, la curent cu ce se întâmplă în relația aceea!
Dacă ai disponibilitate, sugerează-i copilului să îl invite la voi acasă sau sună-i tu pe părinții copilului si cere permisiunea de a-i lua pe amândoi la o înghețată sau în parc. Fii tu cel care facilitează și încurajează prieteniile copilului tău! 
În copilărie era grozav când mamele unora din colegii mei ne permiteau să stăm în casă la ei ca sa repetăm dansuri, să învățăm sau să ne jucăm împreună. Îmi amintesc și acum de budinca de griș cu lapte de la tanti Zita, mama colegului nostru Lorenzo cu care dansam prin clasa a 5-a. 
Așa că, nu ezitați să aduceți aproape pe prietenii copiilor voștri, arătați că atâta vreme cât ei sunt importanți pentru copiii voștri, sunt importanți și pentru voi!
Nu uita să revii  pe blog sau pe pagina noastră de Facebook  Jurnal de printese  pentru a afla provocarea zilei ! Voi posta în fiecare zi  la ora 22:00 câte o provocare pentru părinți!
Succes!