duminică, 12 martie 2017

Ce fac dacă mă rătăcesc de mami?

Zilele trecute am fost la cumpărături cu fetele și mi-am dat seama ce ușor aș putea să le pierd într-un loc aglomerat în situația în care nu mă simt deosebit de mobilă, însărcinată fiind în luna a 9-a. Am hotărât că e momentul să avem discuția ”cea mare” despre ce anume trebuie să facă dacă se rătăcesc de mami sau tati. Am scos din bibliotecă două povestiri despre un iepuraș, respectiv un ursuleț panda care se rătăcesc de mamelor lor, dar mi-am dat seama că nu acelea sunt scenariile pe care vreau să construiesc discuția mea (în ambele cărți, personajele pleacă singure în căutarea mamei punându-se într-un pericol mai mare)! După ce am citit pe acest subiect, am organizat puțin totul și cam asta pot împărtăși cu voi!



Dacă copilul tău nu e destul de mare să aveți o astfel de discuție, sunt totuși câteva lucruri pe care poți să le faci pentru a pregăti acest moment și anume:

1. Învață-l de mic numele lui întreg precum și numele întregi ale părinților. Am o amintire amuzantă cu Elisa de când avea 1 an și 8 luni și mă striga din camera ei, după somnul de prânz, ca și când ar fi fost cel mai natural lucru din lume: ”Maiana Dinuuuu!” .  Acum ambele fetițe (5, respectiv 3 ani) pot să numească cu nume și prenume pe aproape toți membri familiei.

2. Învață-l de mic să recunoască oamenii în uniformă și asociază-i cu ceva pozitiv. Nu permite nimănui să îl sperie pe copil folosindu-se de imaginea lu' nenea polițistu' sau nenea jandarmu' care vine și îl ceartă dacă face ceva nepotrivit pe stradă sau în parc! Vorbește-le despre polițiștii comunitari și jandarmi ca despre oamenii curajoși care au grijă de noi toți, oamenii care ne păzesc și pot să ne apere pentru a-i învăța să aibă încredere și să le solicite ajutorul la nevoie!

3. Învață-l de mic numele străzii pe care locuiește și adaugă, pe măsură ce copilul crește, toate datele adresei voastre de domiciliu.  Poți să faci asta cu o atitudine lejeră, povestind cu copilul când vă întoarceți din parc acasă, ”Uite, ce repede am ajuns pe strada X” sau ” Privește câte mașini sunt parcate azi pe strada X” . Dacă blocul și scara voastră nu au încă marcate numerele, puteți să lucrați la un proiect  și să le realizați împreună.  Elisa, care are acum 5 ani, știe să numească orașul, cartierul, strada, cea mai apropiată stație de tren și metrou și  numerele celor 3 autobuze care opresc la noi.  Pe toate le-a învățat natural, mereu explicându-le simplu de ce mă urc într-un autobuz și nu în altul, de exemplu. Alteori, le fac atente și le cer să apese pe buton când urmează stația noastră.

4. Învață-l pe copil numărul tău de telefon. Noi încă nu suntem la faza această, deocamdată consolidăm învățarea numărului de la casă și numărului de urgență 112. Dar dacă aveți copii de vârstă școlară, cred că este absolut necesar să vă știe numărul de telefon. O variantă ar fi să le cumpărăm brățări cu mărgeluțe cu numere sau să le scriem numărul de telefon în pantof.

Acestea fiind zise, în momentul marii discuții am punctat 3 pași importanți:

STAI!
Asigură-l pe copil că tu  ești cea care îl va căuta și că îl vei găsi întotdeauna, dar el trebuie să rămână unde este.

STRIGĂ!
 Spune-i copilului că tu îl vei găsi mai repede dacă el te va striga cât poate de tare, pe nume: Marianaaa Dinuuuu!!! Încurajează-l să facă asta de multe ori și plin de curaj știind că tu îl vei găsi mai ușor dacă el va striga mai tare. Chiar dacă nu e politicos pentru oamenii din jur, copilul va atrage atenția asupra lui și asta îl va face vizibil, o situație cu care un om cu intenții rele nu își dorește să aibă de-a face. În general, astfel de oameni profită de timiditatea copiilor și de lipsa lor de reacție pentru a-i îndepărta din locul unde sunt, deci încurajați-l pe copil să vă strige!

CERE AJUTOR!
La categoria ”ce să nu îl înveți pe copil de mic” este și ideea de a nu vorbi cu ”străinii”. oamenii pe care nu îi cunoaște. Asta e o cerință atât de generală și care îi poate crea mari probleme (statistic vorbind, copiii sunt mai des abuzați de oameni pe care îi cunosc și în care au încredere, dar intervine și factorul că unii oameni cu intenții rele pot să se fie foarte prietenoși cu copiii și să le câștige încrederea ușor). Poți, în schimb, să îl înveți să îți ceară permisiunea înainte de se juca sau a pleca  cu ORICINE, fie cunoscut, fie necunoscut! 
Așadar, dacă se află în situația de se fi rătăcit de tine, copilul trebuie să aibă încredere să abordeze un POLIȚIST, un JANDARM sau  altă MAMĂ CU COPII MICI.  Statisticile spun că cel mai sigur este să abordeze o altă mamă cu copii mici căreia să îi spună că s-a pierdut și că o caută pe mama lui (aici intervine cunoașterea numelui și a numărului de telefon). Unii copii pot confunda uniformele cu îmbrăcămintea de culoarea neagră a civililor, deci dacă nu sunteți siguri că poate să recunoască un polițist sau un jandarm, insistați pe scenariul cu mama cu copii mici, cu precizarea că  trebuie să rămână unde este pentru ca tu să îl poți găsi.
Unii specialiști sugerează jocul de rol sau chiar testarea reală cu ajutorul unui adult complice. Eu nu îmi permit să merg atât de departe pentru că am genul de copii care trăiesc intens astfel de momente și le-aș provoca angoase inutile. Aleg, în schimb, să consolidez în mod natural ceea ce au nevoie să știe pentru a se descurca în momente de criză și să le asigur că mama le va găsi INTOTDEAUNA!

În speranța că nu vom avea vreodată nevoie de niciuna din aceste sugestii, vă doresc tuturor să stați aproape unii de alții!

Dacă vrei să fii la curent cu noutățile de pe blog, urmărește pagina noastră de Facebook,
JURNAL DE PRINȚESE !


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu